Tutunul si ADN-ul

Fragment din „Sarpele Cosmic, ADN-ul si originile cunoasterii” de Jeremy Narby

 ashanincaIndienii ashaninca spun ca prin ingerarea de tutun este posibil sa vezi lucruri in mod normal invizibile si chiar si ascunsele spirite „maninkari”.Carlos Perez Shuma imi spusese ca tutunul ii atrage pe maninkari.
Samanii amazonieni considera in general tutunul ca o „hrana pentru spiritele care ravnesc la el deoarece nu mai poseda focul asa cum o fac oamenii”…Daca ipotezele mele sunt corecte, este posibil sa identific corespondente intre aceste notiuni samanice si fapte confirmate de cercetarea neurologica a acelorasi substante…Mai exact, trebuie sa existe conexiuni analoge intre nicotina si ADN-ul din celulele nervoase ale creierului uman.

Ideea ca acelor maninkari le place tutunul mi s-a parut mereu amuzanta…Consideram spiritele ca fiind personaje imaginare care nu se pot bucura de-adevaratelea de substantele materiale.Consideram de asemenea ca fumatul este un obicei rau si mi se parea putin probabil ca spiritele (in cazul in care ele existau) sa sufere de aceeasi dependenta ca fiintele umane.
Cu toate acestea, am decis sa nu ma impiedic de astfel de lucruri si sa dau atentie intelesului literal al cuvintelor samanilor, iar samanii erau foarte categorici in a spune ca spiritele au aceeasi pofta insatiabila pentru tutun.
Am inceput sa urmaresc aceasta pista petrecandu-mi cateva zile in biblioteca….Am dat chiar mai multe telefoane unor specialisti in mecanismul neurologic al nicotinei pentru a-mi largi cunostintele si a fi sigur ca nu fac legaturi imaginare…neurologia era ultimul lucru la care ma pricepeam…Iata ce am aflat: in creierul omului, fiecare celula nervoasa, adica fiecare neuron, are milioane de receptori pe suprafata sa…acesti receptori sunt proteine specializate in recunoasterea si captarea anumitor neurotransmitatori (neuromediatori) sau a unor substante similare.
Structura moleculei de nicotina este similara cu aceea a unui neurotransmitator, acetilcolina, si se potriveste ca un speraclu in receptorii anumitor neuroni.Acest receptor este inglobat in membrana celulei si este o proteina de mare dimensiune care include nu numai broasca (locul in care se ataseaza molecula externa), ci si un tunel cu o poarta care sta de obicei inchisa.
Cand este introdusa in broasca o cheie, cand molecula de nicotina se potriveste pe docul receptor, poarta tunelului se deschide permitand un flux de atomi de calciu si de sodiu incarcati pozitiv.
Acesta declanseaza (este un mecanism putin cunoscut) o cascada de reactii electrice in interiorul celulei, totul incheindu-se cu excitarea ADN-ului continut in nucleu, ceea ce provoaca activarea unor gene, inclusiv a acelora corespunzatoare proteinelor care formeaza receptorii nicotinici.

Cu cat se ofera mai multa nicotina neuronilor, cu atat mai mult ADN-ul care-l contin activeaza producerea de receptori nicotinici, desigur, in unele limite….de aici si pofta nesatioasa de tutun, cu cat ii dai mai mult cu atat cere mai mult.
Eram surprins de masura in care corespundeau notiunile samanice despre tutun cu studiile neurologice despre nicotina. Nu trebuia facuta decat o simpla traducere pentru a trece de la una la alta. Oricum, notiunile stiintifice de „receptori”, „flux de atomi incarcati pozitiv” si „stimularea codului genelor responsabile cu receptorii nicotinici” nu explica de fapt efectul nicotinei asupra Constiintei.
Si atunci cum de „vad” samanii amazonieni spirite ingerand cantitati enorme de tutun ?

Inainte de a merge mai departe, trebuie sa clarificam doua lucruri…Primul este ca descoperirea modului prin care nicotina stimuleaza producerea de receptori nicotinici a fost facuta de abia la inceputul anilor 1990, iar legatura intre acest fenomen si dependenta data de tutun este evidenta, dar necesita sa fie explorata in detaliu.
Al doilea este ca sunt diferente fundamentale intre utilizarea samanica a tutunului si consumul de tigarete industriale. Varietatea de tutun utilizata in Amazonia contine pana la optsprezece ori mai multa nicotina decat plantele utilizate la producerea tigaretelor tip Virginia…Tutunul amazonian creste natural fara ingrasaminte chimice sau pesticide si nu contine aditivii din tigarete.
Pe de alta parte, in Amazonia, tutunul este considerat un „leac”.
Termenul indienilor ashaninca pentru „vindecator” sau „saman” este sheripiari, in traducere „cel care utilizeaza tutunul”.
Cei mai batrani indieni ashaninca pe care i-am cunoscut erau cu totii sheripiari…erau atat de batrani incat nici nu-si mai cunosteau varsta, pe care numai pielea lor plina de riduri o sugera, si erau remarcabil de sanatosi si intregi la minte.

Intrigat de aceste diferente, am cautat prin bazele de date pentru studii comparative intre toxicitatea varietatii amazoniene (Nicotina Rustica) si varietatea utilizata de producatorii de tigarete, trabucuri, tutun de pipa (Nicotina Tabacum)…Nu am descoperit nimic…se pare ca intrebarea nu fusese pusa inca.
Am cautat si studii despre aparitia cancerului la samanii care utilizeaza doze mari si regulate de nicotina….inca o data nimic.
M-am hotarat sa scriu autoritatii recunoscute in acest domeniu, Johannes Wilbert, autorul lucrarii „Tobacco and Shamanism in South America” (Tutun si Samanism in America de Sud) pentru a pune aceasta intrebare.
Mi-a raspuns:”…Sunt dovezi evidente ca produsele din tutun occidental contin numerosi agenti chimic care nu sunt prezenti in plantele crescute in mod natural pe teritoriul indienilor amazonieni…nu am auzit de samani care sa fi facut cancer…”
Pare limpede ca nicotina nu produce cancer dat fiind faptul ca ea este activa in creier.
In orice caz, oamenii de stiinta nu au considerat niciodata tutunul ca pe un halucinogen, deoarece occidentalii nu fumeaza niciodata destul pentru a ajunge in etapa halucinatorie.Ca urmare, mecanismul neurologic al halucinatiilor induse prin tutun nu a fost studiat inca.

Paradoxal, receptorii nicotinici sunt cei mai bine cunoscuti neurologilor, care-i studiaza de mai multe decenii, dat fiind faptul ca exista atat substante care stimuleaza acesti receptori, cum ar fi acetilcolina si nicotina, cat si substante care-i inhiba, cum ar fi curara si veninul anumitor serpi…Intr-adevar, printr-o curioasa coincidenta, tutunul, curara si veninul serpilor se potrivesc in aceeasi broasca din creierul nostru.

 

Cosmic Serpent.jpg

Urmariti discutiile pentru acest subiect pe Forumul Pipa Club Bucuresti